Simt...



Avem momente cand ne simtim obositi si fara pic de energie, dar totusi facem tot posibilul ca acest lucru sa nu fie observat de cei din jurul nostru si cautam energie si acolo unde sunt doar amintiri.
Nu stiu daca ati incercat sa vedeti cum e sa aveti mintea libera de orice gen de gand, ca si cum ar fi in "pauza". Nu este usor sa reusim sa nu ne gandim la nimic, ne trebuie concentratie, dar se poate si asta cred ca ne ajuta sa ne gandim putin mai mult la noi, cel putin avem impresia ca in acel moment, desi foarte mic, a fost doar pentru noi si totodata fara noi, in acel moment am uitat si de noi, de amintiri, de vise, de dorinte, de ambitii, de dezamagiri.


Si da, parca vorbeam de energie...energie fizica, psihica care uneori ne lipseste si ne face mai "stinsi", pesimisti si reci.
Am vrea sa facem multe, dar nu stim unde sa mai gasim energia necesara ca sa realizam ceea ce ne dorim, sa aratam de ce anume suntem in stare si totodata nu am vrea sa dezamagim pe nimeni si facem tot posibilul sa zambim.
Eu, sincer am obosit sa fiu mereu draguta, disponibila si educata chiar si cu cine nu merita, cu cine nu stie ce inseamna respect reciproc. Asta pentru ca atunci cand vei spune primul "nu" vei fi privit cu alti ochi, ca si cum nimic din ce ai facut pana in acel moment nu are valoare. Sa castigi respect trebuie sa muncesti, dar ca sa il pierzi iti ajunge un cuvant, cateva secunde. Nu vreau sa zic ca sunt falsa incercand sa fiu mereu dragutza, chiar si cand imi vine sa ma iau de toti, pentru ca e o parte din mine...vreau sa zic ca uni profita de acest lucru crezand ca esti si prost. In cazul asta, ne mai iesim din pepeni si noi astia mai "prosti" si le mai dam cate o "palma" riscand sa devenim noi aia rai si prost crescuti.
Eu nu suport persoanele prefacute, si asta am mai zis-o si mai ales nu suport ca persoanele prefacute sa vina sa imi dea mie lectii de viata.
O sa fug toata viata de un "barbat" care are impresia ca e sincer, dar de fapt se ascunde si de umbra lui.
De multe ori, noi cei mai sinceri, "gresim" ca spunem ceea ce gandim fara sa fim atenti la felul in care spunem o parere, tocmai de asta parem antipatici, aroganti, reci. Dar va spun sincer ca eu prefer un amic rece si sincer, decat dulce si fals. Cel putin asa stiu ca pot conta pe sinceritatea sa, desi uneori adevarul doare.



Simt adierea vantului, simt cum razele Soarelui ma mangaie ca si cum i-ar fi frica sa ma raneasca, simt cum usor ma incalzesc, simt cum cantecul marii imi alina inima si imi da liniste, simt cum zbor spre infinit...spre vise.
Simt apa marii ce imi uda usor piciorusele, simt scoicile care usor ma inteapa, simt cum apa marii imi raceste usor picioarele, simt cum visele dispar, simt cum usor ma trezesc la realitate...spre adevar.

Commenti

  1. o singura intrebare ,

    pebtru cate persoane ai scris , si apoi la cate persoane te astepti sa inteleaga macar jumatate din jumatate.

    fiecare,suntem ceea ce:am facut-facem-ceea ce vom face.

    RispondiElimina
  2. Numarul persoanelor pentru ca care scriu este egal cu zero, asta pentru ca scriu fara un scop anume, scriu pentru ca simt, imi place sa fac asta fara sa ma gandesc de ce si pentru ce. Intelege doar cine stie sa citeasca printre randuri, asta am zis-o mereu si tocmai de asta nu ma astep sa ma inteleaga toti. Dar asta e si farmecul...

    RispondiElimina

Posta un commento

Post popolari in questo blog

Pensieri serali

Non avere paura...

Pur si simplu eu...