Primiti colinda?

Am mereu obiceiul sa ma uit in jurul meu, sa analizez miscarile, gesturile celor din jurul meu...cunoscuti sau necunoscuti.
Am observat ca sunt multi care nu stiu sa zambeasca nici in pragul sarbatorilor; foarte multi nu au incredere in cei din jurul lor; multi nu accepta o bomboana sau o felie de cozonac; prea multi sunt pe fuga mereu; prea multi fac cadouri de sarbatori doar pentru ca asa e traditia sau pentru ca asteapta altul in schimb; prea multi nu se gandesc ca sunt copii care nu am pe masa de Craciun nici o felie de paine... Prea multi......

Oricum...eu vreau sa va urez din toata inima un Craciun fericit, daca se poate alaturi de cei dragi, plin de iubire, intelegere, veselie, sanatate si cu multe bunatati pe masa!

P.S. Cadourile cele mai frumoase sunt in inimile voastre!

Commenti

Posta un commento

Post popolari in questo blog

Majorat

Immagine
10 aprilie 2010, o zi pe care pe la varsta de 14 ani o asteptam cu mare drag, in schimba in seara de 9 aprilie ma rugam sa nu vina, eram agitata fara un motiv, simteam ca se va intampla ceva rau, la cat sunt eu de zapacita. Deci pentru a trece momentul ala m-am dus la ai mei in camera si m-am bagat intre ei, ca atunci cand eram mica pana cand nu a inceput telefonul sa sune la orele 00. In dimineata de 10 aprilie, prima dimineata de copil major, cred ca am stat in fata oglinzei minim 30 de minute imbracata inca in pijamale si m-am analizam...de ce si pentru ce, nu stiu, dar eram ca si pierduta in spatiu. Intr-un final m-am ridicat din pat si am plecat din fata oglinzei, pentru ca aveam programare la coafor la orele 10. In timp ce tipa de la coafor imi ardeam parul, a sosit si Sandrino care fuga, fuguta sa imi faca poze. Am iesit din coafor cu un par parca era matura, dar cret:D. Asa de mult mi-a placut cum am iesit din coafor, ca am vrut sa imi spal parul cand am ajuns acasa, dar pacat ...
Continua a leggere

Viitorul Romaniei?!

Immagine
Imi iubesc tara foarte mult, ma deranjeaza cand italienii imi zic ca nu stiu pe unde se afla, considerand Romania o tara foarte saraca, pierduta pe undeva prin Africa. Bine asta se poate intampla si pentru ca ei nu au prea invatat la geografie, dar au o imagine despre Romania foarte "salbatica", le-am aratat poze cu cateva zone din minunata noastra tara si au ramas socati, aveau impresia ca noi in Romania nu stim ce e aia o strada asfaltata, un supermarket, un semafor, o cladire din sticla, o biserica frumoasa ca ale noastre etc. Cineva in varsta de 30 si ceva de ani, m-a si intrebat daca in Romania avem Finetti, ca si cum am trai pe Marte. Aceste lucruri se intampla si datorita presei, care nu face altceva decat sa arate lucrurile negative ale Romaniei si al poporului sau, dar si datorita romanilor din strainatate. Astazi citeam stirile si am gasit acest articol, care m-a cam suparat putin. "Un grup de hackeri romani care se autointuleaza "Securitatea nationala rom...
Continua a leggere

Pioggia

Immagine
Fino a qualche anno fa non amavo la pioggia, non amavo i colori autunnali, non amavo il cielo "spento" invece grazie ad una persona ho imparato ad amare tutto ciò, in particolar modo la pioggia. Ho scoperto che la pioggia può essere un mare in cui andare a fondo con i pensieri, con le speranze, con i sogni e perché non con qualche lacrima. La pioggia è una scusa per esplorare se stessi, senza la paura di piangere, tanto c'è la pioggia che ci copre il viso con le sue gocce. Per una persona malinconica e filosofa, come me, la pioggia svella un mondo di tranquillità, serenità e silenzio. Sarà anche perché l'autunno, cosi come la primavera, mi ricorda l'infanzia passata dai miei nonni, mi ricorda i momenti in cui non ero obbligata a fare della mia giornata un'incessante corsa. Spesso mi capita di fermarmi, di osservare le persone che mi passano di fronte e di rendermi conto che ormai stare fermi ad osservare ciò che ci circonda è come essere inutili per la soc...
Continua a leggere