Oriunde ai fi...



Cine nu viseaza si cu ochii deschisi atunci cand iubeste? Cine nu isi face planuri pe viitor alaturi de persoana iubita in acel moment din viata?
Toti visam...fiecare are un vis neimplinit si planuri ramase in trecut, acum cu praf pe ele, ca si cum ar fi niste obiecte.
Pe 30 martie, am trimis un mesaj de "La multi ani" unei persoane care candva m-a facut sa visez, sa imi fac planuri dar si sa sufar. Vorbind, mi-a zis ca ii pare rau ca a dat cu piciorul unei persoane ca mine...nu cred ca ar fi avut motiv sa ma minta, dar mi-am dat seama ca inima mea nu mai sufera, mi-am dat seama ca am luat cea mai buna decizie cand am zis "Gata!" si chiar daca atunci mi-a fost greu, s-a meritat suferinta. Viata mi-a oferit multe de la acel "Gata!", mi-a permis sa traiesc, sa cunosc, sa ma indragostesc iar si sa fac nebunii din dragoste, lucruri care cred ca nu trebuie "pierdute", pentru ca fiecare lucru are momentul lui.
Mi-am dat seama ca am pierdut 2 ani...desi am avut parte de clipe de neuitat, am fost sufocata, nu mi s-a permis sa traiesc din plin, sa vorbesc mult cu oricine si orice, cum sunt obisnuita sa fac...eram oarba de iubire si incredere. Totusi, cum ii ziceam unei persoane, Dumnezeu stie ce face, si daca a trebuit sa fac acea experienta un motiv este sigur. Poate acum nu as fi gandit cum gandesc, poate nu as fi fost asa sincera si directa...poate nu as fi fost Bia de acum.
Cineva imi zicea ca, cuvintele sunt cuvinte...uneori cuvintele dor si raman, cuvintele transmit multe, iubire, respect sau lipsa de educatie si indiferenta. Cuvintele pot rani...sunt cuvinte pe care eu nu le pot uita, cuvinte urate care mi-au fost adresate fara UN motiv.
Cum poti spune "Te iubesc" cand tratezi o persoana ca pe o carpa?! Cand uiti ca are o inima, un suflet si un creier?! Cum poti "profita" de o persoana care vede in tine tot ce e mai frumos?! Acel "Te iubesc" este cel mai urat cuvant pe care il poti spune...
Sunt femei care stau cu anumite specimene, pentru faptul ca le este teama sa o ia de la zero sau pentru ca au copii si VISEAZA la o familie unita.
NU am multa experienta, dar din acele specimene putini se schimba, doar cei care iubesc cu adevarat, sunt sigura de asta, nu degeaba se spune:"Lupul isi schimba blana, dar naravul ba."
De ce trebuie ca o persoana sa isi petreaca toata viata langa un specimen care nu stie ce e ala respect, ce e iubirea?!
O viata avem, se merita sa o risipim? E greu sa luam o hotararea si de multe ori ne este greu sa acceptam adevarul, continuam sa speram ca va fi bine, ca se va schimba...dar chiar avem nevoie de 20 de ani din viata pentru a ne da seama ca nu se va schimba? Chiar e nevoie sa ne macinam sanatatea?
Curaj! Daca va iubiti macar putin, luati-va inima in dinti si luptati. NU e usor sa o luam de la zero, dar nu e imposibil, cum alti au reusim putem reusi si noi.
Eu am avut mereu multa stima pentru persoanele hotarate, care au tinut cap tuturor persoanelor din jur pentru a-si indeplini un vis si pentru a obtine respect.
Credeti ca un copil sta bine atunci cand propria mama isi sacrifica viata, tineretea pentru familie? O familie falsa... Copii simt mai mult ca noi adulti, pentru ca sunt mult mai atenti la detalii si pun suflet in tot ceea ce fac. Copii iubesc si din iubire o sa accepte orice hotarare ati lua!
Sa nu va pese niciodata de ce va spune lumea, pentru ca ea vorbeste, dar nimeni nu stie mai bine ca voi cat suferiti si nimeni nu e si nu a fost langa voi cand inima va sangerat.
Lasati-va purtati de iubire si traiti clipa!



Iubesc barbati, pentru ca stiu sa planga in tacere, nu ca noi care de multe ori facem o tragedie, urlete si barfe. Noi femeile, care nu avem onoarea de-a fi prietene a unui barbat, nu stim ca si barbatii plang, avem impresia ca doar noi suferim, doar noi iubim, doar noi suntem inselate...
De ce avem impresia ca e doar vina lor ca noi suferim, oare noi nu avem nici o vina?De cate ori suntem invidioase, geloase, rele mai ales cu femeile?! Noi vrem totul doar pentru noi...Barbati se iubesc intre ei, se ajuta, se respecta si rar o femeie strica o prietenie intre ei. Eu ii invidiez pe barbati, nu pe femei...nu am nimic de invidiat la o femeie! Totusi sunt mandra de faptul ca sunt femeia care sunt, desi vorbesc mult, sunt stresanta, enervanta, rece, orgolioasa pentru ca pot avea langa mine un barbat:D!

..ce a fost nu s-a pierdut...

P.S. Nu vreau sa generalizez, sunt si femei nemaipomenite asa cum sunt si barbati extraordinari.

Commenti

  1. E minunat sa vezi pe cineva gandind asa...Intr-adevar...chiar si barbatii plang!Insa atunci cand o fac,doare!...
    Oare de ce voi,femeile nu intelegeti asta?

    RispondiElimina
  2. Stiu ca si barbati plang si imi dau seama ca intradevar doare, pentru ca tineti foarte mult in voi. Totusi unele femei incerc sa inteleaga, iar daca nu inteleg e pentru ca nu au curajul sau nevoia de-a trece peste aparente sau poate au nevoie de putine explicatii...

    RispondiElimina

Posta un commento

Post popolari in questo blog

Pensieri serali

Non avere paura...

Pur si simplu eu...